Iata ce am primit de la un domn respectabil, director, 36 de ani, embiei, slujba in companie financiara, copii si nevasta acasa:
http://pixdaus.com/single.php?id=1720
aaa, am uitat sa trec la capitolul calitati ca “a comandat un gipan tare”- asta raspunde de vreo 2 ani, la intrebarea ce mai faci?.
Ma chinui sa dau de capat problemelor curente, sa curat cat mai mult mizeria din programul meu, si zilnic primesc, ba bancuri, ba hoaxuri si astea pe langa spamurile de care suntem toti innebuniti. Se pot verifica multe aberatii, cercetand site-ul http://www.snopes.com/
M-am tot gandit ce sa fac? Daca am timp, le raspund si, nefiind foarte surprinzator, majoritatea se supara si in felul asta sunt scutit in viitor de alte mizerii. La prima vedere nu suna a fi un lucru bun ca sa necajesti pe cineva. Intentia mea nu e asta, dar rezultatul este unul care ne ajuta pe amandoi. El nu mai pierde timp sa ma mai adauge la mail-uri, iar eu nu mai stau sa sterg gunoaie.
Daca intram mai profund in povestea de mai sus, e foarte usor sa ne imaginam ca o cunostinta caruia putin ii pasa de timpul si disponibilitatea ta, cu siguranta va acorda acelasi respect si unei cereri serioase in a comunica sau colabora cumva.
Devenind putin mai acid, as putea sa zic ca cine face ceea ce am descris mai sus este intruchiparea personajelor cu care nu ar trebui sa ai contact, daca cumva vrei sa avansezi. Ma tem ca s-ar putea sa deranjez, dar cred ca descrierea se apropie de portretul tip al participantului la medii de tipul barfei de culoar de tren, sueta la fumoarul de bizcenter, de pe la coafor, autobaza, telenovele, din taxi, tabloide sau televiziuni cu stiri socante. Sunt genul de persoane care te incurca, care te distrag de la problemele importante, mai popular, te “trag in jos”.
Daca cineva te incurca cu un mesaj lipsit de continut, e foarte posibil sa te incurce si dupa ce ai stat, cateva ore, de vorba cu el in speranta ca poti avansa in colaborarea pentru un proiect serios.
Alti “amici” imi trimit bancuri si prostioare frecvent, iar cand chiar au nevoie sa imi transmita ceva, nu mai am cum sa le citesc mailurile, pentru ca sunt de mult in sterse impreuna cu alte mesaje fara continut util.
In loc de incheiere, ma intorc la suma cuvintelor respect, colaborare si la participare la problemele celorlalti, iar cu adunarea amintita, cred ca ma lipesc destul de mult de descrierea notiunii de comunicare.
Toti poate ca am facut la un moment dat ceva similar, varianta de iesire este sa ne cerem scuze, ne tragem doua palme in fata oglinzii si nu ne mai facem ca uitam sau ca noi nu trebuie sa respectam cate ceva. Suntem datori, adica obligati :), sa avansam si sa trecem peste propriile orgolii, greseli sau prejudecati, si …daca chiar ne intereseaza sa discutam cu cineva, atunci sa-i acordam respectul, pe care mereu il pretindem intors.
