Santiago Tiprigan

Sintagma de GreenDataCenter include la unul dintre capitole sursele de alimentare si controlul puterii pentru fiecare rack de servere.
Din discutiile cu un administrator de datacenter am sa spicuiesc cateva informatii legate de “regii” PDU-urilor over IP.

“În prezent, avem doua rackuri într-un datacenter din Amsterdam, unde alimentam cu ajutorul a patru AP7951 de 0U si controlam rackurile (câte doua pentru fiecare rack). Cu toate acestea, astazi unul nu a reusit sa porneasca, astfel încât suntem în cautarea unui înlocuitor. Desigur, am putea cumpara doar un alt APC, dar este, de asemenea, e un moment bun sa se ia în considerare si alte alternative.

Asa ca m-am uitat la Raritan unde am regasim o gama larga de produse, întrebându-ma care ar fi cea mai buna alegere.

Ce cautam:
- Schimbat PDU over IP din rack, cu posibilitatea managementului puterii, de la distanta pentru mai multe servere, inclusiv cu surse redundante.

Care ar fi un plus imens la Raritan:
- Nivelurile de pe outletul de putere (si total) - statistici mai mult decat cuprinzatoare si cu atât mai bune
- Software de management pentru controlul PDU-urilor doar de la o singura interfata. In situatia curenta (APC) solutia este sa ne conectam la patru dispozitive in mod distinct cu 4 useri diferiti, folosind o interfata destul de lenta de web.

La APC nu am gasit înca o solutie care permite sa va înregistrati în 4 dispozitive cu o actiune de la un singur ecran (cele mai multe servere, de exemplu, sunt conectate la doua PDU). Iar daca vorbim de repornire, ar trebui sa ma conectez la o consola de administrare pentru ambele dispozitive, iar repornirea sa se faca suficient de rapid pentru a nu se lasa mult timp doar o singura priza pentru un echipament. Raritan face asta si ca efect, pentru a putea opri si reporni mai multe servere cu surse redundante, nu e nevoie sa le opresc pe toate (de pe cele 2 PDU-uri).

Atat vita de vie cat si iedera erau folosite de traci pentru mestecat. In serile de toamna, acestia ajungeau intr-o betie sora cu nebunia si cu mania. Se pare ca perioada acestor rataciri coincidea cu cea a culesului strugurilor. Sarbatoarea zeului vitei de vie, care era si patronul bauturilor ametitoare, este amintit si in calatoria lui Dyonisos care luand contact cu licorile dulci si aromate s-a initiat in mistere frigiene.

Vita de vie

Herodot ne mai spune ca atunci cand fierbea vinul, petrecerile se tineau lant. Noapte de noapte, pana-n zori, la lumina tortelor, tracii faceau risipa din aceasta bautura.

Aceasta ar fi dupa unii istorici si motivul pentru care tracii erau poligami. Fiecare trac tinea mai multe neveste, iar cand unul murea aparea un lant de suferinte cumplite. Dintre neveste era aleasa cea care era cea mai importanta pentru mort, aceasta fiind ucisa prin sugrumare de cea mai apropiata ruda a mortului. Celelalte femei ale defunctului incercau mare durere si rusine datorita faptului ca nu au fost alese.

Opus a acestor obiceiuri ametitoare :), este cultul invatatului trac, simbol al vietii simple si frumoase, dedicat binelui oamenilor si vietuitoarelor, asa dupa cum aminteste batranul Herodot.

Acumulatorul, sensibilitatea antenei si lipsa unei agende mai spatioase m-au fortat sa-mi schimb telefonul. Dupa ce am desfacut ambalajul am luat manualul la rost ca sa ma dumiresc cum se rezolva cateva nevoi ale mele. L-am rasfoit pe tot dupa principiul ca “Mai mult iti foloseste un lucru daca sti bine ce face”.

Am trecut la faza practica, adica luat meniurile la rand. La meniul “entertainment”, care nu lipseste de pe nici un terminal, aveam instalate cateva demo-uri de joculete, tetris, bla-bla si altele. 

M-am oprit si la Sims 2, un joc facut si pentru mobil de EA (Electronic Arts). Demo-ul functioneaza 90 de secunde.

Principiul jocului este sa faci ca un personaj sa fie fericit sau multumit. Alegi personajul, apoi trebuie sa ai grija ca sa se odihneasca, manance, spele, faca nevoile, sa vorbeasca si sa se uite la TV :).

Daca nu ai grija sa se uite la TV, personajul tau MOARE, adica i se ia viata.:)

TV-ul ca necesitate vitala

 Asa ca fara o constanta preocupare aratata privitului la TV, nu prea sunt sanse sa treci la nivelul urmator.

Sugestia subtila, dar evidenta, este ca nu e necesar sa pui mana pe o carte, ci este absolut necesar consumul de TV.

Scenariul e o rezultanta a observatiei facute de cei de la Electronic Arts care recomanda jocul pentru orice varsta si sex, dar nu-i luati in serios pentru ca e doar un joc.

Acum ceva zeci de ani, Nichita Stanescu ne incanta cu un vers: “Vai de capul creierului meu!”.

Politica de a cere bani inclusiv pe documentatie pare nefireasca pentru un proiect open source. In rastimpul de la aparitia primei versiuni de Magento si pana acum, popularitatea acestui pachet a devenit sesizabila.

Arata bine si este chiar interesant din punct de vedere functional, in schimb documentatia pare desprinsa din notitele unui spion vinat de toata lumea.

Am gasit cateva carti pe care am sa le postez pentru download:

Un manual destul de complet pentru introducere in Magento

Magento_User_Guide.pdf (Documentatie pentru utilizator)

Cartea designerului Magento

Magento_Designer_Guide.pdf (Documentatie pentru dezvoltatori)

Documentatie pentru dezvoltarea rapida a unei aplicatii Magento

Magento_Quick_Tour.pdf (Documentatie pentru initiere si implementare rapida)

Pe strada din fata casei am zarit o catelusa, aparent cockerita, cel putin prin voiosenie. Conturul coastelor si incovoierea din cauza nemancatului m-au facut sa-i dau atentie si un colt de paine.

Cocker metis

A doua zi la fel, a treia tot asa, in cele din urma am deschis poarta cu gandul ca gasesc cate ceva de mancare  sa o intremez in cateva zile.

De aici povestea ia o turnura simpatica, dar cu multe intelesuri.

Catelusha respectiva primeste numele de ”Modelina” inspirat fiind de silueta de invidiat. Modelina incepe sa ia papa buna si dimineata si seara. Intre timp au aparut prime tendinte de a cauta locuri unde sa ascunda hrana, iar destinatiile alese de catelusa au fost dintre cele mai interesante printre care: ghivechiul cu cel mai mare lamai, sub maslin, samd.

Ma tot gandeam ca daca am decis s-o bag in curte trebuie sa suport si efectele colaterale. Pana aici lucrurile par a fi sub control.

Cu meniul la zi si cu energia crescuta proportional, Modelina a reusit sa sape si cateva gropi insistand in locurile de langa gard. In doua zile a reusit sa-si faca loc singura sa iasa din curte dupa propria dorinta. Am ripostat cu acoperirea tunelului, dar lucrurile au deviat intr-un circuit care s-a repetat de 4 ori, eu astupam, ea defiinta.:)

Am trecut si peste etapa cu tunelurile reusind sa gasesc ceva material mai solid si o zgarda, dar lucrurile nu au parut ca se linistesc pentru ca Modelina din poveste a inceput sa dea semne de intrat in calduri, lucru greu de gestionat.

In prima faza a inceput sa urle pentru a se duce din nou pe strada, m-am facut ca nu o aud si am suplimentat hrana. Urmatoarea etapa a fost cea in care s-au strans cativa dulai la poarta de care nu am reusit sa trec decat dupa o ora de “discutii”, fiind nevoit sa nu pot parasi curtea. Lucrurile au dege nerat in noaptea urmatoare cand urlaturile si adunarea maidanezilor a devenit insuportabile.

Am decis sa o asez pe partea cealalta a gardului ca sa o las sa-si indeplineasca dorintele urmand sa nu o primesc cu droaia de catelushi. Nici asa nu am scapat pentru ca sapa pe sub gardul vecinilor si strica in gradinile adiacente pentru a gasi o cale sa ajunga din nou in curte la mine.

In stadiul asta sunt acum si trag o concluzie pe care trebuia sa o am de la bun inceput, ca daca nu sunt in stare sa fac o treaba pana la capat, nu reusesc decat sa stric altele si sa fiu nevoit sa suport repercusiuni.

Tacerea e un exercitiu al intelepciunii, conversatia e un exercitiu al spontaneitatii, iar barfa e doar un exercitiu al limbii.

As continua cu celebrul: ” Cine barfeste cu tine, barfeste si despre tine.”

Tentant subiect si delicat pentru ca in momentul in care scriu pot cadea chiar in ispita barfei. Cum? Foarte simplu, gandindu-ma la cateva personaje pe care le judec ca ar fi barfitoare. Asa ca pun punct si ma limitez la parerile altora pentru a construi o axa a judecarii barfei.

Am un comentariu mai bun si parerea unor crestini.
Barfa nu e o arta (asta ar mai lipsi sa fie tocmai ea cea de a opta arta) si nici nu place tuturor. Este drept ca cei care o practica sau o consuma nu recunosc ca le place. Dar faptul ca reviste precum Cancan, Click, Libertatea sau emisiuni ca cela ale lui Brancu, Moraru si cate altele care misuna prin minunata noastra massmedia au succes la public, denota ca intr-adevar barfa a devenit, din pacate , ocupatia de fiecare zi a multora dintre noi. Iti faci iluzii daca crezi ca poate fi combatuta si sunt mai multe motive de scepticism; in primul rand ea raspunde celei mai de jos trepte a curiozitatii, cea de a afla nimicuri, in al doilea rand e efortul intelectual minim pe care il cere caci una e sa citesti Libertatea si alta e sa cumperi Romania literara. Din pacate interesul pentru lucruri minore, senzationale, facile, are tendina de a creste si nu e un specific national;parca acum cativa ani memoriile Monicai Lewinski faceu furori in America…Daca ma gandesc bine mi se pare ca lumea se afla in declin.Tendinta aceasta de a face totul usor.
Este un episod în viata lui Filip Neri care si astazi ne poate fi de folos în trairea vietii crestine. Într-o zi, o femeie a mers sa se spovedeasca la acest preot sfânt si s-a acuzat ca avea obiceiul de a vorbi de rau pe anumite persoane. Preotul i-a dat dezlegare si totodata, i-a dat si o pocainta speciala. I-a poruncit sa mearga acasa, sa ia o gaina si întorcându-se la el, pe strada sa smulga toate penele acelei gaini. Femeia a plecat si a ascultat de porunca preotului. Însa când a ajuns din nou în fata lui femeia a primit din nou o alta porunca: “Acum întoarce-te acasa si pe drum strânge una câte una penele pe care le-ai împrastiat pe strada venind pâna aici”. Femeia raspunde, ce-i drept, ca asa ceva este imposibil deoarece vântul a împrastiat peste tot penele smulse de ea. Atunci Filip Neri încheie si spune femeii: “Dupa cum e imposibil sa aduni penele odata ce au fost împrastiate de vânt, la fel e imposibil sa retragi bârfele si defaimarile odata iesite din gura”. Si aici orice comentariu ar fi superfluu.
Din pacate, nu am invatat nimic: condamnam, dar nu iertam, acuzam, dar nu recunoastem, defaimam, nimic folosind; barfa a ajuns pe buzele tuturor, este rujul care invineteste sufletele. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca placerea pe care o da raul este scurta, durerea pe care o naste este vesnica.
Ce cumplita amagire: sa minti, sa parasti, sa barfesti… In aceste rele Dumnezeu nu este prezent si acolo unde nu este Dumnezeu, nu mai exista nici om, nici omenie. Este timpul sa ne oprim!
PUNCT.

KISS = Keep it short and simple ( not stupid)

Cum sa fim mai eficienti cu emailurile

Când vom trimite un e-mail de dimensiuni apreciabile, pentru a cere ceva de la destinatar, spunem în esenta: “Eu imi cam bat joc de timpul tau.” (timp, serviciu, etc). Arata tuturor ca apreciati timpul lor, prin e-mailuri tinute scurt si simplu care sa fie un raspuns ferm in comunicare.

Folosind cuvinte cât mai putin posibil, mesajul trebuie sa introduca informatii despre cine sunteti, contextul, daca este necesar, si de ce ati trimis mailul respectiv.

Fiind scurt, înseamna sa nu fii plictisitor. Putem fi foarte creativi cu textul nostru, astfel se adauga o liniuta de personalitate pe care ati vedea-o potrivita cu putine cuvinte, dar tineti minte ca trebuie sa fiti cat mai scurti.

Struguri si vita de vie, intretinere

Mai jos sunt selectate din manuale micile lucrari, dar de mare importanta, care se aplica in via de langa casa:

Razuitul scoartei butucilor (tulpinilor, cordoanelor) se executa cu ajutorul unor perii din sarma sau a buretilor de bucatarie, confectionati - de asemenea din sarma. Scoarta cazuta la aceasta lucrare se aduna si i se da foc , deoarece adesea contine formele de rezistenta ale unor daunatori ca: paduchele lanos, paduchele testos, pirala, cochilisul, eudemisul, diferiti acarieni s.a. lucrarea se poate face inaintea sau in timpul operatiei de taiere de primavara a vitelor.

Tocatul coardelor rezultate la taierile de primavera, poate constitui o modalitate de redare partiala a fertilitatii solului. In mod obisnuit coardele rezultate la taieri se aduna in manunchiuri si se ard la marginile parcelelor sau se transporta in gospodarii pentru incalzirea incaperilor. Procedeul recomandat poate fi aplicat doar in viile in care nu sunt butuci atacati de boli ale lemnului (cancer bacterian, esca, eutipoza) sau alte boli virotice.

Indeosebi in solurile nisipoase, dar si pe cele argiloase, coardele anuale cazute la taiere se toaca la lungimea de 8 - 10 cm si se lasa pe pamantul din vii urmand sa fie incorporate in sol odata cu lucrarile aplicate acestuia. Prin acest procedeu se recupereaza intre 15 - 20 % din substantele nutritive extrase de catre vite din sol in decurs de un an.

Reducerea numarului de inflorescente se practica indeosebi in cazul viilor tinere, dar si a celor pe rod atunci cand la unele soiuri exista prea multi ciorchini pe o vita. Indeosebi la soiurile din grupa celor rezistente pot apare pe unii lastari si cate 3-5 inflorescente. Cu ajutorul unor foarfece se inlatura cele considerate de prisos, lasandu-se in vegetatie numai una-doua, situate la baza lastarilor. La un butuc de vie ancorat pe un spalier se lasa in vegetatie maximum 30 de inflorescente, deoarece in caz de supraincarcare se dezvolta neuniform, boabele raman mici, acumuleaza putine zaharuri si se matureaza anevoios.

Inlaturarea unor lastari sterili (fara rod) se practica in cazul in care vegetatia butucilor este prea abundenta. Lastarii se taie cu foarfeca de vie de la punctual lor de insertie pe coarde, pentru ca butucii sa fie mai “aerisiti”. Se elimina indeosebi lastarii slab dezvoltati si cei cu o asezare (crestere) necorespunzatoare (ca directie). Dintre lastarii gemeni (crescuti din acelasi ochi de iarna ) se suprima cel steril sau cel care are o vigoare mai slaba. De asemenea se inlatura o parte din lastarii porniti din lemnul vechi, lasandu-se sa vegeteze cei mai bine plasati, din care se vor forma cepii de inlocuire. La conducerea in forme inalte sau semi-inalte se suprima lastarii de pe tulpini, cu exceptia a 1-2 de la baza.

Protejarea viilor de gerurile din timpul vegetatiei. Acesta lucrare se aplica adesea primavera dupa pornirea vitelor in vegetatie cand survin gerurile tarzii, dar poate fi practicat toamna, la primele ingheturi care pot provoca distrugerea prea devreme a frunzelor, desi poate urma apoi “mica vara din octombrie”, dar care in acest caz nu mai poate fi vitelor de nici un folos. In perioada de vegetatie activa, rezistenta vitei de vie, la temperaturile scazute, este mult mai mica decat pe timp de iarna. Astfel pragurile daunatoare sunt diferite : -0,1 gr C pentru varfurile lastailor fragezi; -0,2 gr C pentru boabele verzi si pentru frunzele adulte si 5 gr C pentru boabele maturate.

In unii ani, primavara, dupa pornirea vitelor in vegetatie survin ingheturi (adesea sub -1 gr C) sau brume, care pot distruge lastarii verzi in intregime sau numai varfurile lor. Lastarii porniti, in cazul plantatiilor conduse in forma inalte, rezista mai bine decat cei din viile conduse in forme clasice. Intre inaltimea de 10 cm de la sol si cea de 2 m pot exista diferente de temperature de pana la 4 gr C, in favoarea ultimei.

Ciupitul lastarilor consta in suprimarea varfurilor de crestere (coronita) celor fertili. Lucrarea se aplica cu 1-2 zile inaintea inceperii infloritului si se face pentru a intrerupe cresterea in lungime a acestora pe perioada infloritului, care dureaza 8-12 zile. Scopul acestei lucrari este de a realiza o redistribuire a asimilatelor (substantelor hranitoare) favorizandu-se procesul de fecundare a florilor si de diferentiere a mugurilor florali.

In cazul soiurilor de masa lucrarea trebuie efectuata doar la cele care produc struguri cu asezare laxa (rasfirata) a boabelor. Ciupitul se poate face si in cazul unor calamitati, cand este afectata productia rincipala, in scopul stimularii celei secundare.

Inelarea sau incizia inelara consta in scoaterea de la baza lastarilor fertili a unor inele de scoarta, late de 4- 5 cm , cu grija de a nu vatama tesuturile lemnoase. In acest caz exista riscul ca lastarii incizati sa se rupa de la inelul respective, indeosebi in conditii de vanturi mai puternice. Aceasta operatie se poate executa si pe coarde, prezentand cateva avantaje, printre care: se diminueaza riscul ruperilor; se poate executa mai de timpuriu; volumul de munca se injumatateste, fara ca rezultatele sa fie mai ineficiente. Lucrarea se executa cu un briceag de altoit bine ascutit sau cu incizoare (foarfeci de vie cu lama dubla).

Dupa efectuarea acestei operatii, atat coardele cat si lastarii incizati trebuie legati, pentru reducerea “pendularii” acestora in caz de vreme vantoasa. Incizia in cazul butucilor vigurosi, nu si a celor slab dezvoltati, care prin marirea productiei s-ar putea debilita. De asemenea, nu se executa inelarea la cepii de inlocuire, a caror scop este de asigurare a rodului pentru urmatorul an. La un butuc numarul de coarde sau de lastari incizati nu trebuie sa fie mai mare de o treime din total. Scoaterea inelului de scoarta intrerupe comunicarea vaselor liberiene in aval, astfel ca seva elaborata va ramane in amonte, hranind indeosebi ciorchinii, care astfel isi maresc volumul prin cresterea boabelor, iar in plus se realizeaza si un avans in maturarea acestora. In acest mod se diminueaza cresterea vegetative a lastarilor in favoarea obtinerii unui rod mai bogat si o diminuare a fenomenului de meiere sau de margeluire.

Lucrarea se executa in trei etape diferite, in functie de scopul urmarit:

• Pentru combaterea fenomenului de meiere: cu 4-5 zile inainte de inflorit;
• Cand se urmareste marirea volumului boabelor si respective a ciorchinilor: 4-5 zile dupa inflorit;
• Pentru grabirea maturarii strugurilor : inaintea fazei de coacere in parga.

Copilitul este lucrarea in verde care consta in suprimarea partiala (copilit partial) sau integrala (copilit total) a copililor (lastarilor porniti de la subsoara frunzelor). Se executa concomitant cu legatul II sau III. Copilitul se face cand acesti lastari au 6-7 frunze , retezandu-se la nivelul primului internod de la punctual de insertie. Lucrarea este necesara mai ales in anii ploiosi. Prin colpilit se micsoreaza transpiratia si umbrirea lastarilor, butucii se aerisesc si se intensifica asimilarea clorofiliana, iar ca o consecinta a acestui fenomen, se mareste volumul si suculenta boabelor (aspect important in cazul soiurilor de struguri pentru producerea vinurilor de consum current).

Desfrunzitul se executa in dreptul strugurilor si se face cu scopul aerisirii acestora pentru ca pe de o parte sa patrunda mai usor razele de soare si pe de alta parte sa primeasca aerul in inaltimi. Cele mai afectate plantatii sunt cele situate la baza plantelor, pe vai sau pe ses.

Evitarea pagubelor se poate realiza prin fumigatie , in care caz se ard gramezi se paie umede, coceni, resturi vegetale, cauciuc,lumanari fumigene etc, ori cu sobe incalzite sau cu ventilatoare (pentru uniformizarea aerului de pe randurile de vita de vie). In noptile anuntate a fi geroase ( cand seara temperature este mai scazuta de 6 gr C) spre ziua (cel mai mare pericol fiind in zori) se urmareste cu un termometru temperature la nivelul lastarilor. Atunci cand aceasta scade spre punctual de inghet 0 gr C se aprind gramezile de materiale fumigene, formate la marginea parcelei si care se pot muta pe alte laturi, in functie de directia vantului. Daca materialul aprins este prea uscat se uda moderat pentru a produce mai mult fum decat flacara ( sa arda inabusit)

Efectul ingheturilor se constata dupa 2-4 zile de la producerea lor. In caz de afectare a vitelor se ap[lica indeosebi lucrari in verde, dar si in uscat. Se taie toate portiunile afectate, iar cele neatinse se lasa sa vegeteze. Daca apar lastari multi (din mugurii copiliti) se aplica un plivit riguros. Imediat dupa inghet se administreaza ingrasaminte cu azot ( 0,5 kg /ar)apoi in apropierea verii cele cu potasiu si cu fosfor. Viile afectate de aceste ingheturi trebuiesc lucrate corect si la timp, bolile tratate, iar in caz de seceta se uda abundent.

Scurtarea ciorchinilor consta in suprimarea strugurilor si se aplica indeosebi la soiurile de masa, foarte productive, si cu maturare tardiva, dar si la cele de vin, productive si cu ciorchini lungi. Scurtarea rahisului (axului strugurelui) trebuie facuta imediat dupa fecundare (legarea boabelor). Prin aceasta operatie de cele mai multe ori nu se diminueaza recolta de struguri deoarece boabele ramase isi vor mari volumul si greutatea, iar calitatea acestora (continutul de zaharuri si substantele colorante) va creste. 

Insacuirea inflorescentelor se practica in cazul soiurilor pentru struguri de masa, ca acestia sa devina mai aspectuosi, cu boabe intens si uniform colorate. De asemenea, se evita atacul de viespi, de molii si chiar de boli, iar pe de alta parte se reduce atacul unor boli criptogamice , mai ales a putregaiului cenusiu. Se executa adesea la sfarsitul lunii iulie, mai ales in cazul soiurilor cu maturare timpurie. Prin aceasta operatie se indeparteaze prioritar frunzele (in proportie de pana la 40%) ingalbenite sau necrozate, al caror process assimilator este fie incetinit fie oprit.Lucrarea se efectueaza cu deosebire in toamnele ploioase si reci, dar consideram ca in cazul micilor producatori aceasta trebuie sa devina obligatoriu an de an, avand in vedere efectele ei benefice.

Carnitul lastarilor constituie lucrarea care se face indeosebi in cazul vitelor viguroase, crescute ca urmare a “cuplarii” dintre vigoarea intrinseca a unor soiuri cu cultivarea acestora in conditii agrofond superior. Situatia este des intalnita in cazul micilor producatori, care au posibilitati mai mari de fertilizare a solului si de aplicare corecta si la timp a lucrarilor agrotehnice. Prin carnit se intelege operatia in verde prin care se reteaza lastarii cu si fara rod, la nivelul a 5-7 frunze la varf, in momentul intrarii strugurilor in parga, adesea in a doua jumatate a lunii august.

Timpul ales depinde de conditiile climatice ale anului, de soi si de agrotehnica aplicata. Pe timp de seceta si in cazul unei supraincarcari a productiei de struguri, cresterea lastarilor se opreste mai devreme, astfel ca se poate devansa aplicarea carnitului, iar in conditii de incarcatura redusa de struguri , pe vreme calda si ploioasa, aplicarea acestei lucrari trebuie amanata. In practica, carnitul se executa atunci cand lastarii de la varful aracilor sau de lanivelul sarmelor superioare ale spalierului, se recurbeaza.

Un carnit prea timpuriu (in iulie) denumit si “carnit prematur”, determina pornirea masiva a copililor in vegetatie, iar acestia sunt foarte sensibili la boli, indeosebi la mana. Carnitul se recomanda sa fie aplicat in cazul soiurilor viguroase, cu deosebire in anii mai umezi.Prin aceasta lucrare se micsoreaza umbrirea lastarilor de la etajele superioare, precum si se realizeaza o distributie mai avantajoasa a hidratilor de carbon, spre struguri si spre coarde.

Rasucirea pedunculilor se practica in cazul soiurilor pentru struguri de vin cu potential ridicat de acumulare a zaharurilor. Se aplica in toamnele lungi si secetoase. Prin rasucirea pedunculilor (coditelor) se intrerupe legatura dintre struguri si planta mama, iar in urma evaporatiei creste cantitatea (concentratia) de zaharuri din sucul boabelor, putandu-se obtine astfel vinuri licoroase (dulci).

Scurtarea frunzelor moarte, consta in indepartarea acestora de pe lastari, coarde, struguri sau sarme si se executa in perioada din apropierea sfarsitului vegetatiei. Frunzele cazute adesea nu ajung la pamant, ci raman agatate stanjenind procesul asimilator al lastarilor, patrunderea razelor solare la struguri, ruginirea sarmelor, sau extinderea unor boli, ori crearea de adaposturi pentru formele de rezistenta ale unor daunatori. Lucrarea se face prin scurtarea sarmelor sau aracilor, cat si prin darea jos ( cu mana) atat a frunzelor necrozate suspendate, cat si a celor ingalbenite care nu mai asimileaza, dar umbresc si impiedica patrunderea aerului in interiorul butucilor.

Haideti sa întoarcem doua-trei file ale istoriei contemporane. În Europa au avut loc doua revolutii sângeroase: revolutia franceza si revolutia rusa. Revolutia franceza si-a exprimat programul în trei cuvinte: libertate, egalitate, fraternitate. Asadar, fratia era pe ultimul loc. De atunci, revolutia franceza se chinuie sa realizeze doar ideea libertatii, iar ideea egalitatii si cea a fratiei înca nu a ajuns la ordinea zilei.
Revolutia rusa a reusit sa realizeze alta idee a revolutiei franceze, cea a egalitatii. Iar ideile despre libertate si fraternitate le-au trecut sub tacere.
Dar revolutia nu numai ca nu a realizat nici pâna în ziua de azi egalitatea între oameni, dar a mai împartit poporul rus în trei clase: casta ghiftuitilor, casta celor nesatiosi si casta celor infometati. Sau: casta celor cu drepturi depline si celor fara drepturi.
De ce ambele revolutii care au avut loc în lumea crestina puneau ideea fratiei pe ultimul loc sau o desconsiderau total, ca pe o Cenusareasa a ideilor?

Raspunsul e clar. Pentru ca ambele revolutii au fost ateiste, ambele negau existenta lui Dumnezeu. Iar când e negat Dumnezeu, atunci nu mai e logic sa vorbesti nici despre fratia oamenilor. Unde nu exista un Tata comun, acolo nu e nici fratie. E ridicol sa spunem oamenilor ca suntem frati, cu toate ca nu avem un tata pentru toti.

Asadar, acolo unde nu e recunoscut un Tata unic al tuturor oamenilor, acolo e loc pentru o continua ura, pentru numultumiri si pentru vechea si fatala competitie în a face rau. De aceea eu cred ca ambele revolutii europene au început gresit, punând pe ultimul loc ceea ce trebuia sa fie pe primul. Si, când revolutionarii atei mai pronuntau din când în când cuvântul “fratie”, ei nu aveau în vedere adevarata fratie, ci o fratie utilitara, subîntelegând prin fratie unirea oamenilor pe principiului cotei de asociat, organizata dupa principiului lor. Daca însa acei conducatori ai revolutionarilor din ambele revolutii europene ar fi pus ideea fratiei pe primul loc, ei nu si-ar fi facut numele de ocara prin savârsirea atâtor atrocitati. (din Nicolae Velimirovici - Taramul inaccesibil)